duminică, 28 octombrie 2012

Orgoliul este o calitate

Cu riscul de a fi pus la zid de anumite persoane cum ca as fi fitos sau figurant, eu chiar o sa instig la aceasta atitudine[sau cel putin sper asta]. Suntem destui oameni, cred eu, care ne-am saturat de toti plangaretii care se vaita ca viata e grea, ca nimic nu merge bine, ca sistemul nush ce si nu stiu cum, ca dragostea nu mai exista, cum ca nu mai exista viata dupa anumite esecuri, etc, etc...

Poate ca asa o fi... Intrebarea insa este cat de mult ai luptat pentru asta. Cat de mult ti-ai dorit sa iei un bac, sa termini o facultate, sa treci un examen, sa multumesti o persoana, sau sa muncesti la serviciu? Cat de mult ai visat adulatia celor din jur, cat de mult ai fost dispus sa sacrifici pentru reusita?... In viata, Dumnezeu iti da ceea ce vrei atunci cand meriti, iar cand te loveste cu greutati nu-ti da mai mult decat poti cara. E foarte important sa ai grija ce-ti doresti, pentru ca fix aia vei primi, insa e si mai important sa nu neglijezi aspectele secundare. APROAPE INTOTDEAUNA se intampla sa vrei spre exemplu o casa, o masina, o familie, un job bun, insa mereu vei neglija aspecte precum antipatia copilului tau fata de tine, banii multi dati pe benzina, impozitul mare la casa, enervarea sotiei fata de ticurile tale nervoase, lacomia de a avea mai mult, si mai mult si mai mult, astfel incat nu vei fi fericit absolut niciodata.

Inceteaza sa mai crezi ca poti avea totul. Inceteaza sa analizezi daca esti fericit sau suparat si incearca sa faci totul, absolut totul pe propiile speze. Invata sa fii in stare sa dai jos de unul singur igrasia din casa, invata sa termini fara pile o facultate,  invata sa traiesti printre oameni cu probleme mai mari decat ale tale, invata sa nu ceri ajutor, ci doar sa il acorzi si abia atunci vei observa ca nu va mai fi nevoie sa analizezi daca esti fericit sau trist. Vei ajunge la performanta de a fi atat de ocupat incat meditatiile de genul asta iti vor parea o pierdere de timp si abia atunci vei putea striga din toti rarunchii "Sunt capabil sa fac orice". Abia atunci vei avea un orgoliu valabil, o aroganta justificata, ce te va propulsa deasupra figurantiilor care stau pe banii parintilor in masini de lux si se cred mari formatori de opinii, fara sa-si dea seama saracii ca sunt cele mai slabe duhuri de pe Pamant.

Vei plange, vei rade, vei pretui, te vei enerva, dar la finalul zilei te vei culca cu un gust dulce in gura pentru ca exista multa noblete in ceea ce faci tu. Nu va mai fi nevoie sa-i ceri lui Dumnezeu nimic pentru ca El singur te va rasplati fara ca tu sa mai invoci vreo dorinta.

Invata sa fii un robot in tot ceea ce faci si lasa-i pe artistii amarati sa spuna ca pe ei nu ii cumpara nimeni, ca fac doar ce vor si ca nu-i intereseaza banii, desi filmeaza videoclipuri numai cu haine de firma[oare le-au gasit in parcul unde trag pelicula?]. Tu esti un muncitor de rand, care azi e mic si prin munca va ajunge mare fara ajutorul altora deoarece orgoliul tau, forta ta, este atat de mare incat nu te poate depasi nimeni si nimic.

Abia atunci cand vei gandi asa vei obtine un 80% din toate visele pe care ti le propui in fiecare dimineata cand te trezesti. Abia atunci vei fi adult. Orgoliul face diferenta, impune prestanta si preda mai departe mentalitatea sanatoasa. Orgoliul este o calitate ce are la baza modestie, forta psihica si noblete, elemente esentiale pentru conturarea unei personalitati de caracter. Oricine, oricand poate avea orgoliul personal, important este sa fie un orgoliu autentic,muncitoresc si nu unul snob sau arogant si ipocrit...


2 comentarii:

  1. ..ai ABSOLUTA dreptate ...si eu gandesc la fel ...si am simtit pe propria'mi piele beneficiile acestui gen de orgoliu...

    RăspundețiȘtergere
  2. si eu m-am saturat de plangareti. imi pare bine ca nu sunt singurul. eu, orgoliu asta de care vorbesti tu l-as dezmembra in mai multe calitati: stima de sine, o coloana dreapta, principii sanatoase pe care sa le urmezi si demnitate.

    RăspundețiȘtergere